Sunt esports un veritabil sport?

Auzim tot mai des că sporturile electronice iau amploare la nivel global, tot mai multe țări din întreaga lume recunosc ori, cel puțin, privesc esports ca fiind un veritabil sport, existând în trecut chiar și discuții privind includerea esports la Jocurile Asiatice din 2022. În plus, în vederea dezvoltării credibilității, legitimității și prestigiului sporturilor electronice, în iarna anului 2019 a fost creată o nouă federație internațională privind esports, în afara IESF, respectiv Federația Globală Esports (Global Esports Federation) cu sediul în Singapore. În România, în prezent, există o echipă națională de FIFA, recunoscută de Federația Română de Fotbal. Dar ce sunt esports? Constatăm că nu există o idee unanim acceptată despre ce reprezintă conceptul de sporturilor electronice. Tocmai de aceea esports a oscilat și continuă să oscileze între o simplă activitate de jocuri video și un sport tradițional. În esență, esports poate fi privit ca o formă de competiție sportivă desfășurată prin intermediul jocurilor video. Dacă inițial nu exista o departajare între jucătorii de jocuri video, în prezent, cei care practică esports sunt, în principal, jucători profesioniști (esportsmen sau Pro-Gamers), a căror activitate este similară sub mai multe aspecte cu cea a unui sportiv. Cine sunt jucătorii profesioniști? Pentru a fi parte din categoria Pro-Gamers, cei care practică esports trebuie să dețină atât un set important de calități fizice, precum viteza de reacție, coordonarea, dexteritatea, rezistența, cât și psihice, de exemplu, o bună înțelegere a jocului, aptitudinea de a crea o tactică într-un timp scurt și gandirea anticipată. Asemenea unui sportiv de performanță, un Pro-Gamer poate avea antrenor personal cu care să ajungă până la 12 ore de antrenament pe zi, adesea sub supravegherea unui fizioterapeut. În plus, se acordă o importanță deosebită dietei sănătoase și fitnessului fizic pentru jucătorii profesioniști de esports. Acești jucători sunt de regulă organizați în echipe, participă la turnee, competiții și concusuri, fiind urmăriți de fani prin intermediul platformelor sau canalelor media dedicate sau în direct în fața spectatorilor din tribune. Jucătorii profesioniști încheie contracte pe baza cărora își desfășoară activitatea, pe perioade determinate de timp, de regulă (e.g. în scopul participării la un anumit turneu), contracte ce sunt concepute pentru a stabili condițiile de muncă și obligațiile ce revin jucătorilor (e.g. numărul de ore de muncă, salariul, procentul din premii ce revine organizației în cazul în care echipa din care face parte jucătorul câștigă un turneu). Nu există o reglementare unitară în ceea ce privește obligativitatea încheierii unui asemenea contract, dat fiind faptul că sporturile electronice nu sunt ele însele incă pe deplin reglementate. Ce este sportul? Educația fizică și sportul reprezintă „toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel”, conform prevederilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 („Legea nr 69/2000”). Potrivit domeniului de aplicare al legii, caracteristica esențială a sportului este activitatea fizică desfășurată. Însă cât de mult înseamnă activitate fizică? Ce este prea puțin pentru a fi considerat activitate fizică? » esports vs șah Esports nu se regăsesc în prezent în lista sporturilor naționale recunoscute și nu sunt incluse în vreun plan de învățământ sau program școlar. Nu putem afirma însă același lucru și despre șah, de exemplu, care intră sub incidența Legii nr. 69/2000, fiind considerat un sport al minții. Șahul se bazează pe aptitudinile psihice ale jucătorului, activitatea fizică în practicarea acestuia fiind redusă substanțial în comparație cu oricare dintre celelalte sporturi recunoscute. Dat fiind faptul că șahul este într-adevar recunoscut ca sport, el este automat considerat o activitate fizică, conform dispozițiilor legale. Având în vedere faptul că un jucător de sporturi electronice realizează, în mod normal, în timpul unei competiții, o activitate fizică la fel de redusă ca un jucător de șah, de ce nu ar putea fi considerate ambele activități ca îndeplinind criteriile prevăzute de lege pentru a fi incluse în categoria sporturilor? » esports vs fotbal Fotbalul este fără dubiu un sport recunoscut nu doar la nivel național. Însă ar trebui analizat dacă aceasta este o consecință a activității fizice realizate de jucatorii de fotbal exclusiv pe parcursul unei competiții propriu-zise sau are relevanță în acest context și pregatirea și dezvoltarea continuă a acestor sportivi pe toată perioada care precede o aumită competiție? Antrenamentul fizic, de exemplu, este parte integrantă din viața fiecărui sportiv, fiind chiar o condiție necesară pentru a putea participa la orice fel de competiție sportivă. În același timp, jucătorii profesioniști de esports sunt supuși unor pregătiri similare (nu numai) fotbaliștilor, în vederea participării la turneele de gaming. Astfel observăm că diferența dintre cele două tipuri de jucători se reflectă în modalitatea efectivă în care aceștia se comportă (și depun sau nu efort fizic) în cadrul unei competiții, iar nu în activitatea fizică pe care jucătorii o realizează în afara sa. În acest context, putem prezuma că este suficient faptul că un jucator de esports depune mai puțin efort fizic în timpul unui turneu decât un jucător de fotbal, pentru a considera că esports nu reprezintă o activitate fizică și astfel nu sunt un veritabil sport, conform Legii nr. 69/2000? Cadrul legal Având în vedere asemănările dintre activitatea unui jucător de sporturi electronice și cea a unui sportiv (e.g. fotbalist, șahist), aplicarea acelorași dispoziții legale pentru ambele tipuri de activități ar putea fi considerată, în anumite situații, o consecință firească. De exemplu, în ceea ce privește reglementările anti-doping, în esports, ESL a introdus în urmă cu câțiva ani o listă de substanțe a căror utilizare este interzisă de către jucătorilor profesioniști, având în vedere în deosebi consumul mare de Adderall în rândul acestora. Majoritatea ligilor nu interzic în totalitate sau nu testează jucătorii pentru Adderall sau substanțe similare. Deși normele anti-doping din esports sunt încă în formare, în comparație cu cele deja aplicabile în sport, jucatorii profesioniști de sporturi electronice care sunt prinși în cadrul unui turneu sub influența drogurilor, alcoolului sau a altor amelioratori de performanță pot fi sancționați prin interdicția de a participa la competiții viitoare, astfel efectul fiind similar cu cel aplicabil sportivilor. Totodată, nu mai este o noutate faptul că mărcile care nu sunt asociate cu esports (e.g. Nike, Coca-Cola) intră din ce în ce mai mult în mediul esports. Mărcile privesc jucătorii de sporturi electronice ca veritabili sportivi, datorită popularității și capacității lor de a influența publicul, a activităților, programului, comportamentului acestora și a faptului că sunt tot mai conștienți de alimentație și modul în care se antrenează. Dacă un jucător de esports colaborează cu o marcă sau devine o marcă în sine, atunci protecția împotriva prejudiciilor aduse reputației în ceea ce privește agenții de publicitate, sponsorii și jucătorul în cauză s-ar putea aplica similar situației în care se află un sportiv. Concluzie În prezent, în România nu există un set clar de reguli cu privire la includerea sporturilor electronice în categoria sporturilor tradiționale, indiferent de asemănările dintre cele două tipuri de activități. În consecință, în absența unei astfel de calificări, aplicarea corectă a dispozițiilor legale în situațiile care privesc interacțiunea cu sporturile electronice, poate fi o adevărată provocare. În momentul de față rămâne doar de văzut dacă esports vor fi recunoscute, asimilate sau cel puțin privite drept veritabile sporturi și nu doar simple activități de jocuri video și dacă jucătorii profesioniști vor fi supuși unor dispoziții legale similare celor aplicabile sportivilor.