► Partajarea datelor din sectorul public: RGD își propune să creeze un mecanism pentru a promova partajarea și reutilizarea anumitor categorii de date protejate din sectorul public care fac obiectul drepturilor de protecție a datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate ce intră sub incidența GDPR, de proprietate intelectuală sau de confidențialitate comercială și care nu intră în sfera accesului la date prevăzută de Directiva privind datele deschise din 2019[3]. RGD nu creează dreptul de a reutiliza astfel de date, dar prevede un set de condiții de bază armonizate în care reutilizarea acestor date poate fi permisă;
► Introducerea noțiunii de “Furnizori de servicii de partajare a datelor”: RGD își propune, de asemenea, să creeze un nou regim juridic pentru așa-numiții „furnizori de servicii de partajare a datelor”, atât în ceea ce privește datele personale, cât și cele nepersonale, care vor (i) efectua schimburi de date (deseori denumite „trusturi” pentru „grupuri de date”) prevăzute de RGD; și (ii) care vor trebui să fie neutri în ceea ce privește datele schimbate, inclusiv prin faptul că li se interzice utilizarea datelor în alte scopuri decât cele prevăzute de RGD fiind totodată supuși obligațiilor fiduciare față de persoanele vizate;
► Introducerea termenului de „Altruismul în materie de date”: RGD își propune să introducă și să faciliteze așa-numitul „altruism al datelor” ce presupune că persoanele sau companiile vor accepta în mod voluntar utilizarea datelor lor (personale și non-personale) în scopul interesului general și își propune să creeaze totodată un nou sistem de înregistrare și creearea unui registru al organizațiilor recunoscute de promovare a altruismului în materie de datea pentru a crește încrederea în operațiunile lor. Conceptul de „altruism al datelor” pare să fi un nou tip de consimțământ pentru utilizarea datelor protejate (personale sau de altă natură) fără a cere în schimb o contraprestație, în vederea satisfacerii interesului general, cum ar fi scopurile de cercetare științifică sau îmbunătățirea serviciilor publice.
Ce modificări ample mai conține pachetul legislativ care cuprinde si RGD? Agenda de noi reglementări digitale și în materie de concurență a Comisiei este extrem de promițătoare, incluzând nu numai Strategia digitală, ci și Cartea albă privind inteligența artificială[4], consultările cu privire la pachetul de Legi privind serviciile digitale[5], un „Nou instrument de concurență”[6] („New Competition Tool/NCT”) ce permite Comisiei să investigheze și să solicite modificări în structura pieței fără o încălcare a regulilor de concurență precum și Avizul Comisiei privind definiția pieței relevante în materie de concurență[7]. RGD și coerența cu alte domenii de politică a Uniunii Ca regulă, RGD trebuie să fie pe deplin conform cu alte politici ale Uniunii. O legislație sectorială privind accesul la date există deja și/ sau este în curs de pregătire pentru a aborda deficiențele pieței identificate în domenii precum: industria automobilelor, furnizorilor de servicii de plată, informațiilor privind contorizarea inteligentă, datelor referitoare la rețelele de energie electrică, sistemelor de transport inteligente, informațiilor privind mediul, informațiilor spațiale și sectorul sănătății. Prezenta propunere sprijină utilizarea datelor puse la dispoziție în temeiul normelor existente fără a modifica aceste norme sau a crea noi obligații sectoriale. Cu toate acestea, RGD nu trebuie:► să conțină dispoziții specifice acestor spații de date, ci mai degrabă își propune să creeze un cadru instituțional care să se aplice acestora, precum și altor schimburi de date (alte măsuri vor fi stabilite probabil în Legea privind guvernanța datelor, așteptată în al doilea trimestru al anului 2021, dar care este posibil să fie amânată până cel târziu în al treilea trimestru);
► să creeze orice obligație de a partaja sau de a reutiliza date, de a modifica drepturile de proprietate intelectuală ale terților sau de a limita exercitarea acestor drepturi în orice mod, cu excepția acelor prevederi conținute în mod expres de RGD.
Partajarea datelor din sectorul public - un „obiectiv mai vechi” al politicii UE Ideea că datele generate și prelucrate ar trebui să beneficieze societății în detrimentul bugetelor publice, a făcut parte mult timp din politica UE. Directiva privind datele deschise impune sectorului public să lărgească spectrul datelor ușor accesibile pentru utilizare și reutilizare, însă datele confidențiale din punct de vedere comercial, datele supuse confidențialității statistice și datele protejate de drepturile de proprietate intelectuală ale terților (inclusiv secretele comerciale și datele personale) sunt în general excluse din sfera de aplicare a Directivei menționate. Având în vedere caracterul sensibil al acestor date, anumite cerințe tehnice și legale trebuie îndeplinite înainte de a putea fi partajate. Unele State Membre au luat deja măsuri pentru a încuraja acest tip de reutilizare, însă acest lucru nu este încă valabil în toate Statele Membre. Sarcini noi pentru organismele din sectorul public conform RGD - perspectiva concurențială Pentru a fi în conformitate cu prevederile RGD, organismelor din sectorul public:► li se va cere să stabilească principii pentru reutilizarea datelor pe care le dețin, care trebuie să fie nediscriminatorii, proporționale și justificate obiectiv, fără a restrânge concurența;
►atunci când se încheie acorduri pentru reutilizarea acestor date, trebuie să evite pe cât posibil încheierea de acorduri exclusive, cu excepția cazului în care încheierea unor astfel de acorduri este necesară pentru furnizarea unui serviciu de interes general (de exemplu, în cazul în care există o singură entitate specializată în procesarea unui set de date specific). În orice caz, astfel de acorduri trebuie încheiate în conformitate cu normele UE privind achizițiile publice și ajutoarele de stat și pentru perioade de cel mult trei ani.
Pe lângă cele două obligații, RGD impune Statelor Membre să creeze un „punct unic de informare” care să acționeze ca interfață principală pentru reutilizatorii care caută să reutilizeze datele deținute de organismele din sectorul public. Statele membre trebuie, de asemenea, să desemneze organisme care să sprijine organismele din sectorul public care să permită reutilizarea datelor protejate, inclusiv prin furnizarea și asigurarea unor medii de prelucrare a datelor securizate ce permit analiza datelor într-un mod care păstreză confidențialitatea informațiilor. Astfel de organisme ar putea sprijini, de asemenea, și cu sarcina de a gestiona consimțământul persoanelor ale căror date sunt prelucrate. În cele din urmă, ca un beneficiu, organismele din sectorul public ar putea percepe tarife utilizatorilor pentru reutilizarea datelor. Astfel de tarife trebuie să fie nediscriminatorii, proporționale și obiectiv justificate și nu ar trebui să restricționeze concurența, iar RGD oferă posibilitatea ca tarifele în cuantum mai mic, de exemplu, să poată fi percepute pentru anumite categorii de reutilizări (e.g. reutilizarea necomercială sau reutilizarea de către întreprinderile mici și mijlocii). Ce beneficii aduce RGD? În primul rând, RGD își propune să asigure o bună gestionare a datelor între Statele Membre, iar schimbul de date va permite industriilor să dezvolte produse și servicii inovatoare făcând multe sectoare ale economiei mai eficiente și mai durabile. Schimbul ar putea fi, de asemenea, esențial pentru instruirea sistemelor de Inteligență Artificială („Artificial Intelligence/AI”). În plus, cu mai multe date disponibile, sectorul public poate dezvolta politici mai bune, asigurând o guvernanță mai transparentă și servicii publice mai eficiente. În cele din urmă, inovația bazată pe date va aduce beneficii companiilor și persoanelor fizice, făcându-le viața și munca mai eficiente în următoarele domenii: domeniul datelor de sănătate (adică îmbunătățirea tratamentelor personalizate, oferirea unei asistențe medicale mai bune), datelor privind mobilitatea, datelor de mediu (adică combaterea schimbărilor climatice), al datelor agricole (dezvoltarea agriculturii cu mai multă precizie, a produselor noi în sectorul agroalimentar) și a datelor administrației publice (prin furnizarea de statistici oficiale mai bune și mai fiabile, contribuind la luarea deciziilor bazate pe dovezi). “Diagnosticul” preliminar Aceste obiective ambițioase trebuie să fie urmate de acțiuni concrete, în special din partea Statelor Membre, astfel încât să avem cu toții o Europă care să îmbrățișeze pe deplin noua eră digitală în privința partajării eficiente a datelor pe întreg teritoriul European, și nu numai. Cu toate acestea, un lucru este sigur: RGD pare să fie liantul legislativ dintre sectorul public și cel privat în materie de schimb de date în Europa.[1] Propunerea de Regulament privind guvernanța datelor (Legea privind guvrenanța datelor) poate fi consultată la următoarea adresă: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020PC0767&from=EN [2] https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-strategy-data [3] Prezenta propunere de Regulament completează Directiva (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public care poate fi consultată la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019L1024&from=RO [4] https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/commission-white-paper-artificial-intelligence-feb2020_en.pdf [5] https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/consultation-digital-services-act-package [6] https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12416-New-competition-tool [7] https://ec.europa.eu/competition/consultations/2020_market_definition_notice/index_en.html
