Noua lege referitoare la combaterea spălării banilor, cu impact și asupra societăților, asociațiilor și fundațiilor

Un nou act normativ[1] privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a fost adoptat în România ("Noua Lege AML"), acesta transpunând a patra directivă[2] privind combaterea spălării banilor în legislația națională. Sunt introduse noi cerințe pentru companii, asociații și fundații, care vor fi supuse obligațiilor de raportare cu privire la acționari, asociați, membri și beneficiari reali. Nerespectarea obligațiilor nou impuse poate conduce la aplicarea de amenzi sau, în anumite cazuri, la dizolvarea entităților în cauză. 1. Elemente de noutate în privința combaterii spălării banilor Noua Lege AML aduce câteva modificări importante față de vechea legislație, după cum urmează: 1.1. Reducerea la 10.000 de euro a pragului privind tranzacțiile în numerar raportate. Entitățile nominalizate de lege au obligaţia de a furniza către Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (“Oficiul”) informații referitoare la tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, gestionate de acestea și a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. Pragul astfel prevăzut de Noua Lege AML este astfel redus cu 5.000 de euro față de pragul anterior, de 15.000 euro. Entitățile raportoare nominalizate includ, printre altele, instituțiile de credit, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, dar și avocați, notari publici și executori judecătorești. Astfel, orice tranzacție care va atinge noul prag de 10.000 de euro va forma obiectul unei obligații de raportare din partea entității care gestionează respectiva plată și poate, ulterior, să fie supus unei proceduri de verificare efectuată de Oficiu. 1.2. Cunoașterea clientelei cu ajutorul mijloacelor de identificare electronică. Noua Lege AML prevede explicit posibilitatea utilizării mijloacelor de identificare electronică în cadrul măsurilor de cunoaștere a clientelei. Instituțiile financiare (dar și alte entități care cad sub incidența cerințelor de cunoaștere a clientelei) vor putea astfel întrebuința serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice (furnizori TSP), ce vor putea fi utilizate în vederea identificării clienților și a verificării identității acestora. În acest mod se extinde sfera modalității de verificare a identității clientelei, în scopul dezvoltării în continuare a tranzacțiilor electronice transfrontaliere și a creșterii încrederii în serviciile online. 1.3. Extinderea noţiunii de „Persoană expusă public”. Noua Lege AML extinde aplicabilitatea noţiunii de “persoane expuse public” și către membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai parlamentului sau alte organe legislative centrale similare, dar și în cazul unor directori (inclusiv adjuncți) și membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale. Cu privire la aceste persoane se consideră că, având în vedere expunerea lor publică, ar putea avea un impact semnificativ asupra activității entității pe care o reprezintă. Astfel, entitățile raportoare care intră în relație cu astfel de persoane vor trebui să aplice în ce le privește măsuri suplimentare în vederea cunoașterii clientelei, iar persoanele în cauză (și societățile, asociațiile sau organismele din care fac parte) vor avea obligația de a furniza informații suplimentare referitoare la statutul lor. 1.4. Raportarea remiterilor de bani. Nou introdusă prin actul normativ este obligația de raportare a remiterilor de bani. Astfel, entităţile raportoare care intermediază remiteri de bani vor transmite Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri care depășesc echivalentul în lei a 2.000 euro. Conform propriilor proceduri ce vor fi adoptate în lumina noii reglementări, va exista posibilitatea ca entitatea raportoare să solicite informații/documente suplimentare de la plătitorul/beneficiarul sumei remise, în toate situaţiile în care remiterea depășește pragul menționat anterior ori, indiferent de valoare, dacă prin natura lor remiterea poate prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. 1.5. Registrul beneficiarilor reali ai fiduciilor. Noua Lege AML reglementeză obligația fiduciarilor de a furniza autorităților, atât la momentul înființării, cât și pe parcursul existenței sale, pe lângă informaţiile privind proprietarul lor de drept, informaţii privind beneficiarul real; aceste informații vor fi înregistrate într-un registru special creat exclusiv în acest scop. 2. Obligația de identificare și declarare a beneficiarilor reali ai societăților, asociațiilor și fundațiilor, și eliminarea acțiunilor la purtător În ceea ce privește societățile, asociațiile și fundațiile, Noua Lege AML introduce obligații care vizează funcționarea și deținerea acestor persoane. Noutățile esențiale aduse prin lege se referă, în principal la (i) eliminarea posibilității de emitere și deținere a acțiunilor la purtător și (ii) crearea unor registre care să conțină informații despre beneficiarii reali ai societăților, asociațiilor și fundațiilor, pe baza detaliilor furnizate de acestea. În sensul legii, beneficiarul real este orice persoană fizică care deține sau controlează în ultimă instanță persoana juridică și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate. Așadar, beneficiarul real este întotdeauna o persoana fizică (sau mai multe) care controlează societatea, asociația sau fundația, indiferent dacă este sau nu asociat/acționar/membru/fondator al acesteia. 2.1. Eliminarea posibilității societăților de a emite acțiuni la purtător. Până la intrarea în vigoare a Noii Legi AML, societățile pe acțiuni aveau posibilitatea de a emite acțiuni în formă materială, pe hârtie, titularul și beneficiarul acestor acțiuni fiind însăși persoana care deținea respectivul document. Transmiterea dreptului de proprietate asupra acestor acțiuni la purtător se realiza prin simpla predare-primire a înscrisului, fără a fi necesară o înscriere a identității deținătorilor sau a transferului în vreun registru, fie el public sau privat, fiind asigurată confidențialitatea deplină (anonimitatea) asupra structurii acționariatului unei societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător. Ca urmare a prevederilor Noii Legi AML nu se vor mai putea constitui societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător, iar cele deja constituite și în ființă la intrarea în vigoare a prevederilor vor trebui să parcurgă o procedură care să asigure transparentizarea structurii acționariatului. Astfel, societățile care au emis acțiuni la purtător vor trebui să sesizeze printr-un comunicat public toți deținătorii acțiunilor la purtător și să le solicite dezvăluirea identității lor, într-un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Noii Legi AML. Apoi, la finalul termenului, acțiunile la purtător al căror deținător nu și-a dezvăluit identitate, vor urma să fie anulate de societate. Dacă societatea nu le anulează, aceasta riscă să fie dizolvată din oficiu, societățile nemaifiind îndreptățite să funcționeze ca societăți pe acțiuni cu acțiuni la purtător după acea dată. 2.2. Obligativitatea declarării beneficiarului real al societății, asociației sau fundației. În conformitate cu Noua Lege AML, toate societățile înscrise în Registrul Comerțului (cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat) vor avea obligația de depunere a unei declarații referitoare la beneficiarii lor reali. Obligația trebuie îndeplinită de toate societățile, indiferent de forma de organizare, domeniul de activitate, cifra de afaceri ori numărul de salariați. Administratorii societăților vor trebui să asigure efectuarea demersurilor necesare pentru identificarea beneficiarilor reali (cu precădere prin solicitarea de informații de la asociați/acționari), și să depună aceste informații la Oficiul Național al Registrului Comerțului (prin oficiile organizate la nivel de județ sau la nivelul Municipiului București). De reținut este faptul că declarația referitoare la beneficiarii reali se face pe răspunderea administratorului/administratorilor în cauză, motiv pentru care aceștia vor trebui să realizeze identificarea și colectarea datelor cu maximă diligență. Pentru societățile deja înființate prima declarație se va face în maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a Noii Legi AML și, apoi, anual după aprobarea situațiilor financiare sau ori de câte ori intervin modificări ale acționariatului sau ale beneficiarului real. Pentru societățile în curs de înființare, prima declarație se face la momentul înființării, apoi anual sau atunci când intervin modificări față de ultima declarație. Situația este similară în privința asociațiilor și fundațiilor, cu diferența că acestea vor depune declarațiile referitoare la beneficiarii reali, prin grija fondatorilor sau a consiliului director, în atenția Ministerului Justiției. Neconformarea cu noile cerințe conduce la imposibilitatea înmatriculării entității în cauza, aplicarea de amenzi sau chiar dizolvarea entităților respective. În primul rând, în cazul societăților, asociațiilor sau fundațiilor ce se constituie, cererea de înregistrare/înființare nu va putea fi soluționată dacă nu este însoțită (pe lângă restul documentelor cerute de reglementările aplicabile) și de informațiile referitoare la beneficiarii reali. Apoi, pe parcursul funcționării societăților, nedepunerea declarației anuale sau cu ocazia schimbării situației anterioare privind beneficiarii reali constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 – 10.000 RON. Legea prevede și sancțiunea dizolvării societății în cazul în care în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, administratorul nu își îndeplinește obligația. În ceea ce privește asociațiile și fundațiile în funcțiune, s-a adoptat un sistem gradual de sancțiuni în cazul nedepunerii declarației, respectiv (i) la prima abatere sancțiunea este amenda cuprinsă între 200 – 2.500 RON, (ii) la a doua abatere, amenda va fi cuprinsă între 500 – 5.000 RON, iar în final (iii) posibilitatea dizolvării asociației sau fundației dacă nu este îndeplinită obligația de dezvăluire sau actualizare a situației beneficiarilor reali. Fără a aduce atingere celor de mai sus, este important de precizat faptul că implementarea modificărilor de mai sus nu va putea fi realizată până la operaționalizarea registrelor (unde vor fi înregistrate informațiile privind beneficiarii reali) menționate anterior, fapt ce va necesita adoptarea de reglementări specifice pentru definirea cadrului legal necesar și prin stabilirea procedurilor aferente. Astfel, până la această dată nu a fost adoptată legislația care asigură crearea și operarea registrelor speciale, urmând ca în perioada următoare să fie adoptate norme și în acest sens, moment de la care îndeplinirea noilor obligații va fi efectiv realizabilă. Articolul poate fi citit descărcat în format PDF de aici.

 

[1] Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 589/18.07.2019 [2] Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului