La data de 8 iulie 2024, Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea („Legea nr. 214/2024” sau „Legea”) a fost publicată în Monitorul Oficial al României[1]. Aceasta va intra în vigoare în termen de 3 luni, mai exact, începând cu data de 8 octombrie 2024.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 214/2024, vor fi abrogate următoarele acte normative:
▸ Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
▸ Legea nr. 451/2004 privind marca temporală;
▸ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice.
Toate dispozițiile legale care conțin trimiteri la prevederile Legii nr. 455/2001 și ale Legii nr. 451/2004 sunt interpretate ca făcând trimitere la dispozițiile Legii nr. 214/2024.
În esență, Legea nr. 214/2024 stabilește reguli noi și clarifică unele aspecte privind utilizarea semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale și a documentelor electronice. Prin acest nou demers legislativ, se creează cadrul juridic intern pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 910/2014 („eIDAS” sau „Regulamentul”)[2] și sunt reglementate măsurile lăsate la latitudinea statelor membre de către Regulament.
În ceea ce privește tipurile de semnături electronice, Legea nr. 214/2024 face referire la definițiile redate în Regulament, stabilind efectele juridice ale semnăturii electronice simple (simple electronic signature, „SES”), semnăturii electronice avansate (advanced electronic signature, „AES”) și semnăturii electronice calificate (qualified electronic signature, „QES”), mai ales în ceea ce privește condițiile probatorii, dar și efectele juridice ale acestora.
Pe scurt, printre cele mai importante prevederi introduse de noua reglementare se numără:
(i) Legea introduce o definiție expresă pentru SES - acea semnătură electronică ale cărei elemente nu îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o AES conform art. 26 din eIDAS. Această definiție coincide, în esență, cu interpretarea noțiunii de SES în practică, însă este binevenită conturarea în mod expres a acestui concept în Legea nr. 214/2024.
(ii) Legea prevede efectele juridice generale ale semnăturilor
Similar dispozițiilor eIDAS, Legea nr. 214/2024 prevede că toate cele trei tipuri de semnătură electronică produc efecte juridice și pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată. Mai mult, Legea nr. 214/2024 stabilește că actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu QES, produce aceleași efecte juridice ca același act juridic în format letric.
▸ Valabilitatea semnăturilor - Legea prevede că valabilitatea semnăturilor se va verifica în raport cu condițiile pe care trebuie să le îndeplinească la momentul semnării documentului electronic, iar expirarea valabilității certificatului în baza căruia a fost aplicată semnătura nu va afecta valabilitatea sau efectele documentului semnat.
▸ Se stabilește perioada maximă de valabilitate a certificatului pentru AES - se stabilește de emitentul certificatului pentru o perioadă de maximum 2 ani. Prin excepție, certificatul pentru AES emis conform legii de către Ministerul Afacerilor Interne și înscris pe cartea electronică de identitate, va fi valabil pentru o perioadă de maximum 5 ani.
(iii) Legea reglementează efectele juridice în funcție de tipul de semnătură electronică
▸ QES - Legea nu aduce foarte multe modificări regimului juridic al QES, aceasta fiind deja foarte bine conturată de eIDAS, ci clarifică valoarea juridică a documentului electronic emis de către o autoritate sau de o instituție publică ori de către o persoană în exercitarea și în limitele atribuțiilor de putere publică, care este fie semnat cu QES, fie are aplicat un sigiliu electronic calificat, acest document fiind asimilat acum unui înscris autentic.
▸ AES - Legea conferă documentelor electronice semnate cu AES aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, însă doar cu îndeplinirea anumitor condiții expres enumerate în Lege.
▸ SES - în mod similar, Legea stabilește că documentul electronic semnat cu SES produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, însă doar cu îndeplinirea anumitor condiții expres enumerate de Lege.
(iv) Legea stabilește modalitatea de verificare a validității semnăturii în cazul nerecunoașterii sau contestării acesteia și sarcina probei
Legea stabilește că, în cazul nerecunoașterii sau a contestării QES sau a sigiliului electronic calificat, verificarea validității va fi efectuată de către instanța de judecată. Sarcina probei cu privire la încălcarea condițiilor legale și tehnice aferente QES sau a sigiliului electronic calificat va aparține celui care le contestă.
Legea reglementează, de asemenea, modalitățile în care se va realiza verificarea validității semnăturilor AES, SES ori a sigiliului electronic avansat, în cazul în care acestea sunt contestate sau nerecunoscute de către una dintre părțile actului. În cazul contestării AES sau SES, sarcina probei îndeplinirii condițiilor legale și tehnice aferente aparține celui care invocă validitatea semnăturii.
Noile prevederi prevăd că un document semnat cu o semnătură electronică de orice tip, care în conformitate cu dispozițiile prezentei Legi nu are valoare de semnătură olografă, va putea fi considerat început de dovadă scrisă, făcând, totodată, trimitere la dispozițiile art. 309 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform căruia, actele juridice în care una dintre părți este profesionist pot fi probate și fără a exista un înscris în formă electronică semnat. În cazul în care se încheie un înscris în formă electronică, proba acestuia poate fi făcută prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe acesta.
(v) Legea introduce obligații în sarcina titularilor de certificate pentru semnătură electronică
Titularii de certificate calificate sau de certificate pentru AES sunt obligați să păstreze datele de autentificare utilizate pentru aplicarea QES, respectiv AES, în mod securizat și să nu le divulge altor persoane. Totodată, aceștia sunt obligați să solicite în termen de 24 de ore revocarea certificatelor, în următoarele cazuri:
▸ au pierdut datele de creare a semnăturii electronice;
▸ au motive să creadă că datele de creare a semnăturii electronice au ajuns la cunoștința unui terț neautorizat;
▸ informațiile esențiale cuprinse în certificat nu mai corespund realității.
Legea nu prevede însă sancțiuni specifice (precum amenzi) pentru nerespectarea acestor obligații de către titularii de QES sau AES.
(vi) Dispoziții tranzitorii. Modificarea unor alte acte normative
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 214/2024, se va adopta și legislația secundară privind procedura de acordare, suspendare și retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu eIDAS.
Legea prevede, de asemenea, că sintagma ”semnătură electronică extinsă” se va interpreta în sensul utilizării semnăturii electronice avansate, iar sintagma ”semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat” se va interpreta în sensul utilizării semnăturii electronice calificate.
Nu în ultimul rând, Legea nr. 214/2024 modifică și unele dispoziții legale din cadrul multor acte normative, precum Legea societăților nr. 31/1990, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, Legea nr. 589/2004 privind regimul juridic al activității electronice notariale.
***
Rămâneți alături de noi pentru o analiză detaliată a acestui subiect într-un articol viitor în care vom analiza în detaliu efectele juridice ale celor trei tipuri de semnătură electronică introduse prin Legea nr. 214/2024, precum și noile cerințe aplicabile prestatorilor de servicii de încredere, dar și regimul documentelor electronice semnate într-un sistem închis.
[1] Monitorul Oficial, Partea I nr. 647 din 08 iulie 2024.
[2] Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
