► oferirea de orientări privind circumstanțele în care o modificare a unui contract/ acord-cadru este considerată nesubstanțială, prin furnizarea unor exemple concrete vizând, printre altele: situația înlocuirii liderului asocierii sau schimbarea procentelor deținute de asociați, situația introducerii sau schimbării unui subcontractant și modalitatea de evaluare a condițiilor ce trebuie îndeplinite;
► introducerea unor exemple privind motivele economice sau tehnice care ar face imposibilă schimbarea contractantului și care ar putea să justifice achiziționarea de produse/ servicii/ lucrări suplimentare de la acest contractant, fără derularea unei noi proceduri de atribuire;
► oferirea de orientări privind situațiile care pot determina o schimbare a echilibrului economic al contractului/ acordului-cadru în favoarea contractantului și care ar putea astfel să califice o modificare drept substanțială, fapt care ar atrage necesitatea derulării unei noi proceduri de atribuire;
► clarificarea faptului că existența unui preț ferm sau a unui preț forfetar în contract nu este incompatibilă, în sine, cu ajustarea prețului contractului atunci când intervin modificări la nivel legislativ;
► menționarea faptului că la ajustările derivând din creșterea salariului de bază minim brut va trebui să se țină seama și de eventuala influență a acestei creșteri asupra costurilor cu materialele, utilajele, transportul sau costurilor indirecte ale contractantului, în raport cu componenta salarială din aceste costuri, precum și asupra costurilor subcontractanților, dacă nu se prevede altfel prin acordul de subcontractare;
► introducerea de noi reglementări privind ajustarea prețului în cazul unei clauze expres prevăzute în documentele achiziției, prin oferirea de reguli și îndrumări referitoare la modalitatea de definire a formulei de ajustare și alegerea indicilor de ajustare;
► precizarea faptului că în cazul modificărilor cu valoare scăzută, permise în condițiile prevăzute de lege, valoarea modificării se determină prin luarea în considerare a valorii produselor/ serviciilor/ lucrărilor inițiale la care se renunță, care va fi scăzută astfel din valoarea produselor/ serviciilor/ lucrărilor suplimentare/ noi/ modificate;
► clarificarea faptului că nu se creează un conflict de interese pentru autoritatea/ entitatea contractantă atunci când contractantul inițial participă la noua procedură de atribuire organizată ca urmare a intervenirii unei modificări substanțiale a contractului/ acordului-cadru;
► stabilirea formei pe care o pot îmbrăca modificările contractuale și respectiv a modalităților în care pot fi exprimate acordurile de voință ale părților – autorități/ entități contractante și operatori economici (e.g. act adițional, ordin sau instrucțiune, schimb de scrisori);
Noile reglementări includ și clarificări privind modalitate de aplicare a acestora la contractele care au fost atribuite în baza unei proceduri inițiate sub imperiul vechii legislații a achizițiilor publice[3], dar care au fost încheiate după data intrării în vigoare a noii legislații a achizițiilor publice[4], inclusiv sub aspectul posibilității ajustării prețului contractului.[1] Instrucțiunea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1/2021 privind modificarea contractului de achiziție publică/contractului de achiziție sectorială/ acordului-cadru. [2] Instrucțiunea nr. 3/2017 privind modificările contractului de achiziție publică/ contractului de achiziție sectorială/ acordului-cadru și încadrarea acestor modificări ca fiind substanțiale sau nesubstanțiale și Instrucțiunea nr. 2/2018 privind ajustarea prețului contractului de achiziție publică/sectorială. [3] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. [4] Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, care au intrat în vigoare în data de 26 mai 2016.
