2023 – digitalizare, evoluție, inovare.
Acestea sunt doar câteva dintre etichetele care marchează începutul unei noi ere în cadrul de reglementare digitală al UE. Tot ceea ce facem în zilele noastre se concentrează în jurul acestor trei termeni, și cu toții suntem parte a procesului de a face aceste concepte tangibile în lumea reală, fără să realizăm cu adevărat acest lucru. Dar cât de aproape suntem de a reglementa în mod corespunzător această lume digitală,
dar din ce în ce mai reală?
Aceasta este cea de-a treia și ultima parte a analizei noastre asupra DSA, în care abordăm o modificare neobișnuită, dar interesantă, adusă de DSA: așa-numita reglementare a „Bunului Samaritean”. Vom vorbi, de asemenea, despre relația dintre DSA și alte reglementări ale UE, precum și despre aplicarea și intrarea în vigoare a acestuia, înainte de a încheia și de a prezenta concluziile noastre.
Nu uitați să consultați și prima parte a acestui articol, în care am explicat scopul și impactul DSA, am identificat entitățile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului și am prezentat regulile privind răspunderea intermediarilor, precum și cea de-a doua parte a articolului, în care am analizat în profunzime aspectele esențiale ale Regulamentului, și anume noile obligații, mai complexe, aplicabile diferitelor tipuri de furnizori de servicii de intermediere online.
Nu uitați să vă abonați la newsletter-ul nostru pentru a fi la curent cu cele mai recente noutăți juridice.
Recompensarea proactivității: reglementarea „Bunului Samaritean”
O altă noutate adusă de DSA este așa-numita dispoziție a „
Bunului Samaritean”. Această idee, care provine din sistemul de drept din SUA, a fost anterior avută în vedere de Comisie în comunicarea sa din 2017 intitulată „
Combaterea conținutului ilegal online - Către o responsabilitate sporită a platformelor online”
[1], în care se afirma că prezenta comunicare „
urmărește să ofere o serie de clarificări platformelor cu privire la răspunderea lor atunci când iau măsuri proactive pentru detectarea și eliminarea conținutului ilegal sau blocarea accesului la acesta (așa-numitele acțiuni de tip «Bunul Samaritean»)”.
Anterior, în temeiul Directivei privind comerțul electronic, furnizorii de servicii intermediare nu erau protejați în mod expres dacă luau măsuri cu bună-credință împotriva conținutului ilegal. În schimb, Directiva s-a axat mai degrabă pe cunoașterea conținutului ilegal.
Acestea fiind spuse, în cadrul DSA, articolul 7 face un pas mai departe și stabilește în esență că măsurile luate din proprie inițiativă, cu bună-credință și într-o manieră diligentă de către intermediari, nu ar trebui să elimine în mod automat imunitatea acestora acordată în temeiul principiului „
safe harbour”. Mai mult, Considerentul 26, atunci când se referă la măsurile luate pentru a se conforma cerințelor legislației UE, le menționează și pe cele referitoare la „
punerea în aplicare a termenilor și condițiilor lor”. Acest lucru ar putea ușura lucrurile pentru intermediari, deoarece eliminarea conținutului pe baza propriilor termeni și condiții este nu numai mai simplă, ci și mai rapidă (în special pentru furnizorii de servicii de găzduire sau platforme online), având în vedere că pot elimina conținuturi care nu sunt neapărat ilegale în sine, ci mai degrabă controversate.
Relația cu alte reglementări ale UE
DSA
nu abrogă Directiva privind comerțul electronic. În schimb, DSA doar înlocuiește dispozițiile privind răspunderea din Directiva privind comerțul electronic, în timp ce aceasta din urmă rămâne în vigoare. Astfel, principiul țării de origine, stabilit la articolul 3 din Directiva privind comerțul electronic, continuă să se aplice furnizorilor de servicii online: mai exact, aceștia sunt obligați să respecte legislația statului membru în care sunt stabiliți legal atunci când își desfășoară activitatea în UE. În plus, cerințele privind furnizarea informațiilor generale, stabilite la articolul 5 din Directivă, care îi obligă pe furnizorii de servicii online să furnizeze informații suficiente despre societatea care furnizează serviciile respective, rămân, de asemenea, în vigoare, la fel ca și cerințele privind comunicările comerciale nesolicitate, prevăzute la articolul 7 din Directivă.
În timp ce DSA, alături de Directiva privind comerțul electronic, va reprezenta principalul cadru juridic pentru furnizarea de servicii digitale, alte acte legislative sectoriale ale UE vor fi adesea aduse în discuție, în funcție de complexitatea fiecărui caz în parte. De exemplu, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale
[2], care a fost, de asemenea, modificată recent (a se vedea articolul nostru pe această temă
aici), se va aplica și în mediul online, de exemplu, în cazul furnizorilor de servicii de platforme de partajare video (cum ar fi YouTube sau Daily Motion). Un alt exemplu ar fi Regulamentul privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist
[3], prin care furnizorii de servicii de găzduire sunt obligați să elimine conținutul cu caracter terorist ca urmare a primirii unui ordin de eliminare din partea autorităților statelor membre în termen de o oră, precum și să ia măsuri atunci când platformele lor sunt expuse la conținut cu caracter terorist.
Punerea în aplicare
DSA prevede ca fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente, acționând drept coordonatori de servicii digitale (în engleză, „
Digital Services Coordinators” – „
DSC"), care să fie responsabili de supravegherea furnizorilor de servicii de intermediere stabiliți pe teritoriul lor și de aplicarea obligațiilor prevăzute în DSA. Pentru VLOPs și VLOSEs, Comisia este singura autoritate competentă pentru supravegherea și aplicarea normelor DSA.
Coordonatorii de servicii digitale vor coopera între ei, precum și cu Comisia și cu Comitetul European pentru Servicii Digitale („
Comitetul”), care este un grup consultativ independent. Comitetul sprijină Comisia și contribuie la coordonarea acțiunilor DSC, pentru a obține o aplicare coerentă a DSA.
Fiecare stat membru își stabilește propriile norme privind
sancțiunile pentru încălcarea DSA aplicabile furnizorilor care se află sub jurisdicția sa. Sancțiunile pot include amenzi considerabile care se referă la cifra de afaceri globală anuală sau la venitul din exercițiul financiar precedent, similar cu cele aplicate în alte sectoare (de exemplu, concurență, protecția datelor și, mai recent, în domeniul protecției consumatorilor). Cu toate acestea, DSA prevede anumite praguri care trebuie respectate când se aplică
amenzile, astfel:
▸ pentru nerespectarea unei obligații prevăzute de DSA, valoarea maximă a amenzilor care pot fi aplicate este de 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare în cauză;
▸ pentru furnizarea de informații incorecte, incomplete sau care induc în eroare, pentru lipsa unui răspuns sau pentru nerectificarea informațiilor incorecte, incomplete sau care induc în eroare și pentru refuzul de a se supune unei inspecții, furnizorii pot fi sancționați cu o amendă în cuantum de 1% din venitul anual sau din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrat(ă) în exercițiul financiar precedent;
▸ nu în ultimul rând, cuantumul maxim zilnic al unei penalități cu titlu cominatoriu este de 5% din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial sau din venitul zilnic mediu la nivel mondial înregistrat(ă) în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare în cauză, calculată de la data specificată în respectiva decizie.
Comisia poate aplica amenzi similare numai pentru VLOPs și VLOSEs.
În plus, destinatarii serviciului au de asemenea dreptul de a solicita
despăgubiri de la furnizorii de servicii de intermediere online, pentru orice prejudiciu sau pierdere suferită din cauza unei încălcări.
Intrarea în vigoare
Regulamentul privind serviciile digitale a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 27 octombrie 2022. DSA se va aplica, în general, începând cu data de 17 februarie 2024. Cu toate acestea, există anumite prevederi care ar putea fi aplicabile mult mai devreme.
De exemplu, platformele online, indiferent de mărime, trebuie să raporteze numărul de utilizatori finali activi de pe site-urile lor până la data de 17 februarie 2023 și, de acum înainte, cel puțin o dată la șase luni. Cu toate acestea, metodologia concretă pentru efectuarea acestor calcule este încă neclară. DSA specifică faptul că trebuie luați în considerare toți utilizatorii care accesează serviciul, nu doar utilizatorii înregistrați, prin urmare, platformele online s-ar putea confrunta cu unele provocări în ceea ce privește respectarea deplină a acestei cerințe specifice. Este de așteptat ca în viitorul apropiat, Comisia să publice orientări mai concrete cu privire la aceste aspecte.
Pe baza cifrelor furnizate de platformele online, Comisia va evalua apoi dacă o platformă ar trebui să fie catalogată ca fiind VLOP sau VLOSE. După aceea, entitatea respectivă va avea la dispoziție patru luni pentru a se conforma cerințelor prevăzute de DSA, inclusiv, printre altele, pentru a efectua și a furniza prima evaluare anuală a riscurilor.
Concluzii
Prin crearea unei lumi digitale mai sigure și prin promovarea unui mediu online mai transparent, DSA urmărește să protejeze consumatorii digitali și drepturile lor fundamentale. În același timp, DSA urmărește, de asemenea, să echilibreze concurența în mediul online și să încurajeze creșterea și inovarea nu numai în UE, ci și în întreaga lume, având în vedere că efectele sale ample se extind la nivelul furnizorilor de servicii online din întreaga lume, atâta timp cât aceștia se adresează consumatorilor din UE.
De acum înainte, este esențial ca legislația europeană să evolueze armonios alături de expansiunea digitală accelerată și să se concentreze să nu rămână prea mult în urma realităților pieței.
Mai jos puteți găsi o prezentare generală a obligațiilor semnificative impuse de DSA pentru fiecare furnizor de servicii:
| Pentru fiecare categorie se vor aplica obligații diferite |
Servicii intermediare (în general) |
Servicii de găzduire („hosting”) |
Platforme online |
VLOPs și VLOSEs |
| Absența obligației generale de monitorizare |
x |
x |
x |
x |
| Termeni și condiții (e.g., privind moderarea conținutului, încetarea serviciului, notificări) |
x |
x |
x |
x |
| Raportare în materie de transparență |
x |
x |
x |
x |
| Ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal și de furnizare de informații |
x |
x |
x |
x |
| Puncte de contact pentru autoritățile de reglementare și utilizatorii din UE |
x |
x |
x |
x |
| Reprezentant legal în UE pentru furnizorii din afara UE |
x |
x |
x |
x |
| Despăgubiri |
x |
x |
x |
x |
| Mecanisme de notificare și de acțiune |
|
x |
x |
x |
| Notificări de retragere și motivare |
|
x |
x |
x |
| Raportarea suspiciunilor de infracțiuni |
|
x |
x |
x |
| Sistemul de soluționare a plângerilor |
|
|
x |
x |
| Soluționarea litigiilor |
|
|
x |
x |
| Notificatori de încredere |
|
|
x |
x |
| Măsuri împotriva utilizării abuzive |
|
|
x |
x |
| Interzicerea elementelor de design manipulator – „dark patterns” |
|
|
x |
x |
| Obligații suplimentare de raportare în materie de transparență |
|
|
x |
x |
| Obligații privind publicitatea |
|
|
x |
x |
| Transparența sistemelor de recomandare |
|
|
x |
x |
| Protecția minorilor |
|
|
x |
x |
| Trasabilitatea comercianților |
|
|
x |
x |
| Conformitate din momentul conceperii |
|
|
x |
x |
| Dreptul la informare |
|
|
x |
x |
| Evaluarea riscurilor sistemice |
|
|
|
x |
| Răspunsul în situații de criză |
|
|
|
x |
| Mai multe cerințe (stricte) în materie de transparență |
|
|
|
x |
| Sisteme de recomandare (sistemul opt-out în ceea ce privește crearea de profiluri) |
|
|
|
x |
| Accesul la date (partajarea cu autoritățile și cercetătorii agreați) |
|
|
|
x |
| Funcția de conformitate |
|
|
|
x |
| Taxa de supraveghere |
|
|
|
x |
[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52017DC0555
[2] Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), disponibilă aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A02010L0013-20181218.
[3] Regulamentul UE) 2021/784 privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist, disponibil aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32021R0784.
