La data de 26 mai 2025 a intrat în vigoare Legea nr. 86/2025 („Legea nr. 86/2025”) privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Legea nr. 129/2019”). Acest act normativ își propune să remedieze deficiențele sistemului național reglementat de Legea nr. 129/2019, constatate în urma evaluării Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Comitetul Moneyval).
Legea nr. 86/2025 accentuează caracterul restrictiv al legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, instituind modificări punctuale, dar semnificative, din care cele mai importante privesc:
1. Condiționarea accesului la registrele care cuprind informațiile privitoare la beneficiarii reali ai entităților înregistrate în România de justificarea unui interes legitim;
2. Prelungirea perioadei în care anumite persoane dețin calitatea legală de persoană expusă public la o perioadă de doi ani de la încetarea ocupării funcției publice;
3. Extinderea obligațiilor legale de raportare și de informare ale entităților raportoare, mai ales în ceea ce privește criteriul de identificare pe bază de risc a clienților existenți cu privire la care trebuie aplicate măsurile standard de cunoaștere a clientelei („KYC”) și obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte;
4. Impunerea unor noi obligații în sarcina unor categorii speciale de entități raportoare, precum instituțiile de credit și financiare, furnizorii de servicii de criptoactive, agenții imobiliari și furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou;
5. Instituirea de noi obligații în vederea prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului pentru asociații și fundații, precum și a sancțiunilor pentru nerespectarea acestora.
1. Acces condiționat la registrele publice privind beneficiarul real
Legea nr. 86/2025 restricționează accesul la registrele care cuprind informații privitoare la beneficiarii reali ai persoanelor juridice care au obligația de înmatriculare în registrul comerțului, ai asociațiilor și fundațiilor și ai fiduciilor sau construcțiilor juridice similare acestora. Noua reglementare nu mai permite oricărei persoane fizice sau juridice să aibă acces la registrele menționate mai sus, de acum fiind obligatorie justificarea unui interes legitim.
Prevederea ar putea ridica anumite probleme în ceea ce privește aplicarea acesteia, deoarece noile dispoziții legale nu precizează în ce constă interesul legitim care să justifice accesarea registrelor.
2. Prelungirea calității de persoană expusă public
Conform modificărilor introduse prin Legea nr. 86/2026, este prelungită perioada în care anumite persoane care au îndeplinit condițiile pentru a fi considerate persoane expuse public păstrează această calitate, după încetarea ocupării funcției publice care a determinat considerarea acestora ca atare.
Astfel, legea prevede că în cazul persoanelor care, datorită influenței pe care o pot exercita ca urmare a funcției anterioare, prezintă în continuare un risc asociat persoanelor expuse public, calitatea acestora de persoană expusă public va înceta după împlinirea unui termen de doi ani de la încetarea ocupării funcției publice care a determinat această calitate.
3. Extinderea obligațiilor legale de raportare și informare
Legea nr. 86/2025 modifică criteriul de identificare pe bază de risc a clienților existenți cu privire la care trebuie aplicate măsurile standard de KYC. Astfel, pentru a determina clienții existenți în privința cărora entitățile raportoare trebuie să aplice măsurile standard KYC, acestea trebuie să coroboreze riscul identificat cu un nou criteriu de „materialitate”, luând în considerare momentul în care au fost aplicate anterior măsurile de KYC și relevanța acestora.
De asemenea, potrivit noii reglementări, entitățile raportoare sunt acum obligate să solicite și informații privind sediul real al clienților și al beneficiarilor reali, dacă aceștia sunt persoane juridice, în cazul în care sediul real diferă de sediul social.
Obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte s-a extins și la cazul în care entitatea raportoare identifică (i) riscuri mărite, (ii) o persoană expusă public este beneficiarul unei polițe de asigurare de viață, iar (iii) din verificările efectuate rezultă motive de suspiciune.
Conform noilor modificări, documentele justificative și evidențele tranzacțiilor păstrate de entitățile raportoare în aplicarea normelor privitoare la prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului trebuie să permită nu numai identificarea tranzacțiilor, ci și reconstituirea acestora.
Entitățile raportoare au acum obligația de a realiza un proces de verificare anterior angajării persoanelor cu responsabilități în aplicarea legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
4. Obligații în sarcina unor categorii speciale de entități raportoare
Legea nr. 86/2025 introduce și o serie de modificări aplicabile unor categorii speciale de entități raportoare, precum instituțiile de credit și financiare, furnizorii de servicii de criptoactive, agenții imobiliari și furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou.
Astfel, în plus față de reglementarea anterioară, instituțiilor de credit și instituțiilor financiare le este interzisă furnizarea de produse și servicii persoanelor care prezintă nume fictive, conturi anonime, carnete de economii anonime, casete de valori anonime sau carduri preplătite anonime. Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nu vor furniza produse persoanelor cu nume fictive, conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime şi nici servicii de acceptare la plată a cardurilor preplătite anonime
De asemenea, aceste au obligații suplimentare în ceea ce privește lansarea și utilizarea de produse și tehnologii noi, din punct de vedere al riscurilor asociate acestora.
Mai mult, furnizorii de servicii de criptoactive sunt obligați să aplice măsurile standard KYC pentru toate tranzacțiile a căror valoare este de minimum 1.000 EUR, iar casele de schimb valutar vor aplica aceste măsuri pentru orice tranzacție care depășește pragul de 2.000 EUR, praguri valorice considerabil mai mici față de cele prevăzute pentru entitățile raportoare, în general.
Agenții imobiliari și furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou, au, de asemenea, obligații de aplicare a măsurilor KYC suplimentare față de vechea reglementare. Astfel, se clarifică faptul că agenții imobiliari trebuie să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei atât pentru promitentul vânzător, cât şi pentru promitentul cumpărător al imobilului. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou au obligaţia să identifice toate tranzacţiile desfăşurate de către clienţi în cazinou şi să facă asocierea între acestea şi profilul clientului stabilit în urma aplicării măsurilor KYC.
5. Obligații noi în sarcina asociațiilor și fundațiilor
Modificările legislative preconizează o intensificare a supravegherii persoanelor juridice fără scop lucrativ înregistrate în România prin introducerea unor noi reglementări cu privire la aceste entități.
Astfel, potrivit Legii nr. 86/2025, Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor („Oficiul”) va supraveghea pe bază de risc activitatea asociațiilor și fundațiilor, având dreptul de a solicita orice informații necesare îndeplinirii atribuțiilor legale de la aceste entități. În plus, legea prevede obligația asociațiilor și fundațiilor de a implementa, la nivel intern, controale adecvate pentru a asigura faptul că fondurile sunt contabilizate integral și sunt cheltuite în conformitate cu scopul și obiectivele activității declarate în statut, precum și de a lua măsuri rezonabile pentru a confirma informațiile despre beneficiari și asociațiile/fundațiile asociate.
Noile modificări prevăd și sancționarea refuzului unei asociații sau al unei fundații de a transmite Oficiului, în termenul prevăzut de lege, informațiile solicitate de acesta, cu avertisment sau amendă de la 10.000 lei la 90.000 lei, aceste din urmă prevederi intrând în vigoare pe 26 iunie 2025.
