Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 („Legea”) a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare la 21 aprilie 2020.
Legea aduce modificări importante în ceea ce privește acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență cu privire la carteluri, precum și în ceea ce privește componența, numirea și organizarea membrilor Consiliului Concurenței din România și a organelor decisive ale acestuia.
În ceea ce privește acțiunile în despăgubire legate de carteluri, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2017 care a transpus în legislația națională Directiva 2014/104 / UE privind acțiunile în despăgubire în caz de încălcare a dreptului concurenței si care a modificat și completat Legea concurenței nr. 21/1996 („OUG 39/2017”) prevedea deja o prezumție relativă potrivit căreia încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii. Cu excepția cazului în care autorul încălcării ar fi demonstrat contrariul, răsturnând astfel prezumția, cuantumul prejudiciului ar fi trebuit să fie dovedit de către reclamant, folosind instrumentele favorabile puse la dispoziția sa prin OUG 39/2017.
Urmând tendințele altor State Membre ale Uniunii Europene, precum Ungaria și Letonia, Legea aduce ca noutate de importanță majoră prezumția relativă conform căreia încălcarea dreptului concurenței sub forma cartelurilor provoacă prejudicii constând într-o creștere cu 20% a prețului produselor sau serviciilor vizate de cartel. Autorul încălcării poate demonstra că pierderea efectivă a fost mai mică de 20%, răsturnând prezumția. Însă, practic, sarcina probei în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor produse de carteluri este transferată de la reclamant la autorul încălcării, exercitarea dreptului la despăgubiri fiind astfel mai facilă pentru reclamant.
Legea stabilește, de asemenea, o altă prezumție relativă conform căreia abuzul de poziție dominantă pe piața relevantă provoacă prejudicii. Autorul încălcării poate răsturna această prezumție prin dovedirea faptului că nu au existat pierderi sau daune. Considerentul 47 din Directiva 2014/104 / UE privind acțiunile în despăgubire nu interzice extinderea prezumției de prejudicii la alte încălcări ale dreptului concurenței decât cele legate de cartel, dar prevede că este necesar să se limiteze astfel de prezumții la carteluri, având în vedere natura lor secretă. Prin urmare, compatibilitatea acestor dispoziții noi cu cerințele din Directivei 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire este discutabilă.
Însă de la data la care Legea a fost trimisă pentru promulgare, mai multe excepții de neconstituționalitate au fost ridicate cu privire la acestea de Președinte, Guvern și Senat la Curtea Constituțională a României. Legea a fost criticată în special cu privire la nerespectarea normelor procedurale pentru aprobarea sa în Parlament și cu privire la noile dispoziții care modifică și completează Legea concurenței nr. 21/1996. Curtea Constituțională a României va dezbate pe 3 iunie 2020 cu privire la constituționalitatea Legii.
În urma deciziei Curții Constituționale a României, se va clarifica dacă prezumțiile relative cu privire la prejudiciul cauzat de încălcarea legislației concurenței instituite prin Lege vor putea intra în vigoare, după promulgarea acestora de Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial al României, schimbând regulile jocului în acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență.
