Recent au intrat în vigoare noi dispoziții legale care clarifică modul în care inspectorii Consiliului Concurenței („CCR”) pot examina documentele ce ar putea fi acoperite de confidențialitatea avocat-client în timpul inspecțiilor inopinate. Legea nr. 111/2025 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2024 („Legea nr. 111/2025”) a modificat Legea concurenței nr. 21/1996 și alte acte normative.
Modificări procedurale cheie
Conform ultimelor modificări introduse prin Legea nr. 111/2025, o societate care invocă privilegiul avocat-client pentru un document trebuie să prezinte inspectorilor de concurență justificări rezonabile și informații relevante, fără a dezvălui conținutul propriu-zis al documentului. Pentru a stabili dacă privilegiul avocat client este aplicabil, inspectorii pot proceda la o examinare imediată și limitată a caracteristicilor exterioare ale documentului – aspectul general, titlul, data, autorul, destinatarul sau subiectul. Această verificare sumară urmărește să confirme sau să infirme validitatea argumentelor societății cu privire la confidențialitate.
Dacă, pe baza justificărilor societății și a elementelor externe observate, inspectorii care desfășoară inspecția inopinată ajung la concluzia că privilegiul avocat-client nu se aplică (adică există o probabilitate semnificativă ca documentul să nu fie protejat), aceștia au dreptul să sigileze și să ridice documentul, în dublu exemplar, pentru verificări suplimentare. Documentul este apoi înaintat Președintelui CCR, care decide dacă documentul se bucura de privilegiul avocat-client.
În cazul în care Președintele CCR respinge invocarea privilegiului, societatea în cauză are la dispoziție 15 zile de la data comunicării deciziei acestuia pentru a se adresa instanței de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei Președintelui. Dacă întreprinderea nu depune cererea de suspendare în termenul de 15 zile – sau dacă instanța decide în defavoarea acestei cereri – CCR poate desigila documentul și îi poate examina conținutul în întregime.
Regimul anterior
Înainte de modificările din 2025, procedura fusese deja revizuită în 2024 pentru a corecta versiunea extrem de controversată introdusă de OUG 108/2023. Conform regulilor din 2023, dacă inspectorii de concurență considerau că întreprinderea nu a prezentat suficiente argumente în fapt și în drept pentru a justifica invocarea privilegiului avocat-client, aceștia aveau în mod expres dreptul de a citi conținutul comunicării și de a face o copie a acesteia. Revizuirea din 2024 a eliminat această competență: inspectorii nu mai puteau examina conținutul documentelor pentru care se invoca privilegiul avocat-client. În situația în care nu puteau ajunge la o concluzie definitivă și nu puteau exclude posibilitatea ca documentul să fie protejat, inspectorii aveau obligația să sigileze și să ridice documentul în dublu exemplar, urmând ca decizia finală să fie luată de Președintele CCR. Cu toate acestea, obligația rămânea în sarcina întreprinderilor care invocau privilegiul avocat-client de a prezenta inspectorilor o justificare adecvată și elemente relevante în baza argumentelor formulate, fără a dezvălui conținutul efectiv al comunicării.
Jurisprudența CJUE stabilește o linie mai fermă privind privilegiul profesional
Deși noile reglementări par să introducă garanții procedurale, jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sugerează că CCR se îndreaptă într-o direcție diferită față de cea stabilită la nivelul UE. Jurisprudența recentă a CJUE consolidează și mai mult sfera confidențialității avocat-client în temeiul articolului 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În cauza Orde van Vlaamse Balies (C-694/20), Curtea a clarificat faptul că această protecție privește nu doar asistența juridică legată de dreptul la apărare, ci și consultanța juridică oferită în afara procedurilor litigioase. S-a considerat că orice ingerință în confidențialitatea comunicărilot avocat-client reprezintă o restricție gravă a drepturilor garantate de articolul 7 din Cartă și poate fi justificată doar în circumstanțe excepționale, cu respectarea unor garanții stricte. Această interpretare a fost reiterată și extinsă în cauza F SCS împotriva Luxemburg (C-432/23), unde Curtea a constatat că același nivel de protecție se aplică și consultanței juridice din domeniul dreptului societar, inclusiv în materie de structurare corporativă și tranzacții de investiții, chiar și în lipsa unor proceduri penale.
Implicații juridice și strategice pentru companii
Pentru a-și proteja în mod eficient drepturile în cadrul procedurii modificate, companiile trebuie să se asigure că sunt pregătite operațional pentru inspecții inopinate care pot viza comunicări avocat-client. Aceasta implică menținerea unei evidențe clare și coerente a corespondenței juridice (inclusiv e-mailuri) și actualizarea corespunzătoare a politicilor și a programelor de training interne privind comportamentul în cadrul inspecțiilor inopinate, având în vedere noile aspecte introduse de lege – inclusiv posibilitatea de sigilare și ridicare imediată a documentelor contestate și termenul de sesizare a instanței pentru a ataca decizia Președintelui CCR. În contextul inspecțiilor sub presiune, abilitatea de a identifica prompt documentele privilegiate și de a demonstra în mod corespunzător natura protejată a acestora poate fi esențială pentru a preveni accesul ireversibil al inspectorilor de concurență la informații esențiale.
